Dacă votai, poate că paradisul fiscal din insula Belina nu ar fi existat

Foto Alexandra Atanasiu

Parcursul legislativ al proiectului prin care Șerban Nicolae vrea facilități fiscale pentru insule și grinduri, astfel încât să poată deschide Tel Drumul lui Dragnea cazinouri sau săli de bingo pe Insula Belina, e relevant pentru cei care încă mai cred că votul lor nu contează.

Legea lui Șerban Nicolae nu este controversată doar prin faptul că, în plin scandal penal Belina, senatorul vrea cu orice preț să îi creeze un avantaj economic șefului său de partid, ci mai ales pentru că la ședința Comisiei pentru buget-finanțe din Senat a fost acceptat un amendament pentru stimularea activităților economice inclusiv în biosfera Deltei Dunării și în ariile naturale protejate.

Această prevedere are toate șansele să facă și mai mult rău în acele zone ale țării deja despuiate de tot felul de șmecheri ai tranziției. În loc să descurajeze afacerile în ariile naturale protejate, Șerban Nicolae și colegii săi din PSD vor să îi stimuleze pe „investitori” să mărească dezechilibrele create naturii în ultimele trei decenii . Iar decizia scandaloasă este prezentată, ipocrit, ca fiind în ajutorul turismul românesc.

Singurii senatori care s-au opus acestui amendament au fost Ramona Dinu, de la USR, și Florin Cîțu, de la PNL. Ramona Dinu a explicat, în cadrul dezbaterilor din comisia pentru buget-finanțe, că amendamentul în cauză este periculos. Doar că avertismentul său a fost ignorat de majoritatea PSD-ALDE.

Și aici intervine ceea ce vreau să subliniez: așadar, pentru că unii dintre noi au fost prea supărați ca să meargă la vot, Partidul Social Democrat și aliatul său ALDE au primit, de la votanții lor, care nu suferă de „scârba civică” cu care se laudă ceilalți, dreptul de a decide cam ce vor ei în țara asta, pentru că au obținut majoritatea parlamentară. O nulitate ca Șerban Nicolae, pe care nu îl recunoaște nici măcar Universitatea Spiru Haret, are acum voie să se joace cum vrea el cu natura.

Dacă însă prezența politică în Parlament ar fi fost echilibrată și opțiunea pentru specialiști, nu pentru politruci, ar fi fost mai clară din partea noastră, lucrurile ar fi arătat probabil cu totul altfel în ultimele 11 luni. Iar amendamentul în cauză, poate, ar fi fost respins de o opoziție mai puternică.

La votul final pe toată legea, doar senatoarea USR a votat împotriva, Florin Cîțu abținându-se. Când l-am întrebat de ce a făcut asta, Florin Cîțu mi-a spus că o să explice poziția sa și a PNL în plenul Senatului. „Ca principiu noi susținem taxe mai mici, dar tot ca principiu le preferăm pentru toată lumea, nu doar pentru anumite zone. Propunearea are multe probleme. Am avut și un amendament, respins”, a susținut senatorul.

PSD are 5 membri în comisia de buget finanțe, la care se adaugă un membru de la ALDE. PNL are trei membri, iar USR unul singur. UDMR are un reprezentant. Rezultatul a fost  4 „pentru”, 1 „abținere” și 1 „împotrivă”, așa că legea a primit aviz favorabil.

„Sperăm să fie reacții din societate care să sprijine un eventual vot de respingere a legii la camera decizională”, mi-a declarat senatoarea Ramona Dinu.

Și astfel ajungem la cealaltă parte a discuției. Nici cei care au votat pe 11 decembrie nu trebuie să se împăuneze cu treaba asta. Simplu fapt de a pune o ștampilă o dată la patru ani nu are nici o valoare dacă gestul civic nu este urmat și de o supraveghere permanentă a celor trimiși în Parlament, indiferent din ce partid vin. Ați remarcat, probabil, că deși în comisia pentru buget-finanțe a Senatului sunt 11 membri, au votat doar 6.  Ei bine, la ședința în care a trecut inițiativa lui Șerban Nicolae, ceilalți doi membri ai PNL, Iulian Dumitrescu și Carmen Hărău, au lipsit.

Iar absența sau dezinteresul trebuie să le sancționam la fel de dur ca atunci când ne scandalizăm la reaua voință afișată de liderii PSD. Iar partidele care girează astfel de personaje, indiferent din ce parte vin, trebuie să își ceară scuze pentru asta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *