România în Anul Centenar. Cultul personalității secretarului de stat Cotârleț

Unui român curios îi este aproape imposibil, în acest moment, să afle din surse publice care este programul manifestărilor pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri. Pentru a găsi cele câteva informații care există – și acelea incomplete –, trebuie să aibă răbdare, să sape pe internet și să pună cap la cap date preluate din comunicări parazitate de limba de lemn.

În teorie, în cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale există o structură dedicată, Departa­mentul Identitate Națională – România Centenară, iar anul trecut Guvernul a aprobat înființarea Fundației Centenar.

România dezbinată

Oricine ar da, prima oară, o raită pe site-ul Ministerului Culturii în căutare de răspunsuri. Doar că, la capitolul „Noutăți“, nu vom găsi prea multe informații despre cum va arăta Anul Centenar, deși a trecut deja o lună din acesta. Va putea citi, în schimb, „discursul susținut de ministrul Culturii și Identității Naționale, domnul Lucian Romașcanu, în cadrul Simpozionului «Cultura română la ceas aniversar – Centenarul Ma­rii Uniri» organizat de Academia Română cu prilejul Zilei Culturii Naționale“.

„Un an complicat, care ne gă­sește într-o atmosferă opusă celei din urmă cu un veac. Dacă atunci (în 1918 – n.r.) întreg poporul român și-a concentrat energia în vederea înfăptuirii idealului na­țional al Unirii, astăzi societatea în care trăim pare mai dezbinată ca niciodată, clivajele sale fiind tot mai pronunțate“, le-a comunicat academicienilor între timp fostul ministru.

Desigur, nu există nici o in­formație relevantă în site. „Vă propun astăzi, de la această tribună, ca Anul Centenar să fie un exemplu de colaborare între principalele instituții de cultură ale statului român.“ O frumoasă de­clarație de intenție din partea unui ministru cu termen foarte scurt de valabilitate.

 

Coborârea în societate

Românul patriot, sau doar curios, nu dezarmează și merge mai departe. Adică, la ceea ce pare a fi site-ul Departamentului de Identitate Națională – România Centenară. Dar nu e, e un subdomeniu al Ministerului Culturii. Pe această pagină au fost afișate doar două butoane. Apăsând unul, aflăm că a avut loc o sesiune de depunere de proiecte în 2017, care s-a încheiat însă în septembrie. Nici un cuvânt despre proiectele care au câștigat și de ce. Nu aflăm nici mă­car cine a făcut parte din comisia de selecție.

Aventurându-ne să apăsăm cel de-al doilea buton, aflăm că, de fapt, fiecare român interesat ar putea să depună în continuare un proiect legat de aniversarea celor 100 de ani de la Marea Unire pentru sesiunea care va demara în februarie. Proiectele vor primi cel mult 100.000 de lei finanțare nerambursabilă de la statul român. „Aniversarea Marii Uniri trebuie să iasă din cercul strâmt al insti­tuțiilor politice și să coboare în societatea românească.“

 

Ședințele de lucru ale lui Cotîrleț

Paul Cotârleț, șeful Departamentului Identitate Națională – România Centenară. Foto: pagina personală Facebook

Adevăratul spectacol se desfășoa­ră însă pe Facebook. Pagina oficială a Departamentului Identit­a­te Națională este construită mai degrabă pentru a edifica personalitatea secretarului de stat Paul Cotîrleț, magicianul Centenarului. „În ultimele două zile, domnul Secretar de stat Paul Claudiu Co­tîrleț – Ministerul Culturii și Identității Naționale – a avut mai multe ședințe de lucru cu reprezentanți ai instituțiilor de stat, ai companiilor și organiza­țiilor“, ne anunță oficialii institu­ției pe 18 ianuarie. 18 ianuarie 2018!

Mai consemnăm: „Domnul Paul Claudiu Cotîrleț, Secretar de Stat – Ministerul Culturii și Iden­tității Naționale, a continuat seria de ședințe de lucru privind proiectele, tematicile și inițiati­vele de celebrare a Centenarului Marii Uniri“, scrie și pe 9 ianuarie.

„Domnul Paul-Claudiu Co­tîr­leț, secretar de stat și coordonator al Departamentului Identitate Națională, a avut o întâlnire de lucru la inițiativa vicepremierului Marcel Ciolacu, cu secretarii de stat din ministerele Tineretului si Sportului, Turism, Cercetării și Inovării, Comuni­ca­ți­ilor și Socie­tății Informaționale, Ministerul Educației Naționale, Românilor de Pretudindeni [sic!] la Palatul Victoria, pentru a discuta despre stadiul implementării proiectelor ministeriale comune privind celebrarea Centenarului României, la nivel național si lo­cal“, ni se arată pe 21 decembrie. Am citat verbatim din comunicat.

 

Ministerul Apărării „atacă“ cu 48 de proiecte

Dincolo de aceste raportări dem­ne de telejurnalele de dinainte de 1989, nu există nici o informație concretă despre proiectele care se vor desfășura, totuși, în Anul Centenar, având în vedere că deja a trecut o lună din acesta.

Paul Cotîrleț, secretarul de stat despre care am aflat dintr-un interviu acordat publicației Pressone.ro că s-a apucat de politică pentru că s-a ratat ca fotbalist, ne transmite abia pe 19 ianuarie 2018 ce are de gând să facă de acum încolo.

Totuși, din postările de Facebook amintite, românul patriot, sau doar curios, își poate face, dacă e atent și încăpățânat, o idee despre cum au de gând autori­tățile să marcheze cei o sută de ani de la Marea Unire. Printre postările encomiastice la adresa lui Paul Cotîrleț, aflăm că Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“ a făcut propuneri „în vederea evocării profilului marelui Cantacuzino, fondatorul imunologiei românești și care a participat la realizarea cauzei naționale, promovând recunoașterea Marii Uniri de la 1918 în contextul internațional“.

Departamentul discută încheierea unui acord cu trustul media Digi, pentru un parteneriat de promovare a mesajului Centenar și a istoriei naționale, prin realizarea de documentare, reportaje, emisiuni locale și națio­nale pe parcursul întregului an 2018. De asemenea, instituția vrea să ajute o sută de comune din toate regiunile țării să-și promoveze valorile și patrimoniul cultural local, potrivit paginii de Facebook menționate.

Nu aflăm, deocamdată, care vor fi comunele, pe ce bază vor fi selectate și cum va avea loc această promovare.

Și Ministerul Apărării Națio­nale a trimis către Departamentul Identitate Națională nu mai puțin de „48 de proiecte centenare“. Nu ni se detaliază care sunt acestea.

Departamentul Identitate Na­țională abia își caută identitatea și ideile pentru anul aniversar, deși normal ar fi fost ca, la acest moment, lista să fie gata, publică, iar fondurile alocate. În schimb, tot pe Facebook citim că „propuneri de proiecte centenare au fost discutate de către coordonatorul Departamentului Identitate Națională și în cadrul întâlnirilor organizate la inițiativa mediului bisericesc (IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului) și a re­prezentanților din domeniul artistic Rona Hartner“. Așa stă scris, nu este vorba despre o eroa­re de corectură a redacției noastre.

 

Unde e Fundația?

Guvernul Mihai Tudose a aprobat, în noiembrie 2017, un memorandum pentru înființarea unui alt organism care să se ocupe de proiectele finanțate de stat pentru aniversarea celor o sută de ani: Fundația Centenar. Doar că această organizație nu există în acest moment. Din cercetările noastre, nu a fost înscrisă în registrul oficial ONG, nu are un site și nu se știe cine o va conduce.


Citește și: De la „Cancan“ la Ministerul Culturii. 100 de zile cu Lucian Romașcanu

29 proiecte aprobate prin Acces Centenar

Unele proiecte pentru aniversarea celor 100 de ani care au trecut de la Marea Unire sunt deja active. În sesiunea din septembrie 2017 a programului Acces Centenar, prin care s-au selectat propunerile trimise anul trecut, au fost aprobate 29 de proiecte de către o comisie de evaluare condusă de Ioan Cristescu, directorului Muzeului Literaturii Române din Bu­cu­rești. Alte 55 au fost respinse.

Cel mai mare punctaj l-a obținut proiectul „Urbingo Centenar“, al Asociației Cartierul Creativ Carolina din Alba Iulia. Urbingo Centenar este descris ca „un joc urban și un ghid alternativ dedicat cartierelor istorice din Alba Iulia, prin care participanții sunt invitați să exploreze și să descopere partea nevăzută a orașului, având la dispoziție o hartă și un set de cărți de joc“. Fără restricții de vârstă. Proiectul este deja activ, primind finanțare de la Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Al doilea proiect aprobat a fost expoziția „Războiul celor de acasă“, „o rememorare a perioadei 1914-1919 dintr-o perspectivă umană și emoțională, și care aduce în atenție trăirile celor care au participat pe viu la ceea ce atunci era cea mai teribilă tragedie pe care o văzuse omenirea“.

Expoziția s-a desfășurat în perioada 26 octombrie – 5 noiembrie 2017.

Al treilea proiect finanțat a fost cel al Asociației Colectiv A, cu „Editing History“. Suma maximă care putea fi solicitată pentru fiecare din aceste proiecte a fost de 50.000 de lei.

Paul Cotârleț (al doilea din stânga), cu echipa de la Departamentul Identitate Națională. Foto Facebook

 


Concordia se prăbușește

Temerea principală legată de programul Centenarului a fost până de curând că va fi marcat printr-un exces de naționalism și evenimente folclorice, dar în momentul de față nu se conturează nici măcar însăi­larea câtorva spectacole de acest gen.

Președintele Ordinului Arhitec­ților din România (OAR), Șerban Sturdza, a atras atenția asupra faptului că unul dintre cele mai importante simboluri ale unirii românilor, clădirea hotelului Concordia din capitală, este în pericol să dispară. „Sărbătorim un secol de la Unirea României în același mod păgubos care a ajuns să ne caracterizeze: de ochii lumii și de dragul burții. (…) Clădirea din București în care s-a făcut Unirea dintre Moldova și Țara Românească stă, însă, să se dărâme de ani buni. Aceiași aleși care se dănțuie la Iași nu dau două parale pe ea. Ca pe mai nimic din ce în­seamnă Patrimoniu. RUȘINE“, a scris Șerban Sturdza pe pagina sa de Facebook.

Imobilul de pe strada Smârdan din centrul Capitalei stă să cadă. „Arhitecților, istoricilor și minorității intelectuale care a rămas conș­tientă li se adumbrește ușor fruntea când trec pe lângă fostul hotel Concordia. Însă foarte puțin. Și le trece repede. RUȘINE!“, a adăugat preșe­dintele OAR București.

 


2042 de proiecte la nivelul țării

Cele mai multe evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri finan­țate de Ministerul Culturii și Iden­tității Naționale vor avea loc la Baia Mare, potrivit secretarului de stat Paul Cotîrleț. „Județul e pe primul loc la proiectele înregistrate la Mi­nister, în număr de 114. Pentru 89 s-a solicitat finanțare și au fost acceptate toate, iar 25 de proiecte au fost depuse cu titlu de informare a acțiunilor“, a precizat demnitarul, potrivit Agerpres. Valoarea totală a proiectelor finanțate va fi de 5 mi­lioane de lei.

Tot Paul Cotîrleț a mai anunțat că Ministerului Culturii și Identității Naționale a înregistrat un număr de 2.042 de proiecte în toate județele țării, dar nu a dat detalii despre stadiul în care se află acestea.

 


Abordare de amator

„Improvizația și amatorismul par să fie cuvintele care caracterizează activitatea ministrului Culturii. Ignorând munca echipei care a lucrat un an de zile în cadrul departamentului Centenar, la sfârșitul lunii august a fost anunțat un call de proiecte pentru finanțarea unor activități organizate de ONG-uri din zona culturală pe tema Centenar. Proiectele trebuiau depuse într-o lună de zile și implementate până la 1 decembrie (2017 – n.r.). Cred că o ase­menea abordare spune destul de multe despre seriozitatea demersului. Nu mulțimea proiectelor reprezintă o problemă, ci calitatea lor, obiectivitatea juriului și criteriile de alocare a fondurilor și nu în ultimul rând impactul pentru români“, avertiza istoricul Liviu Brătescu în „Suplimentul de cultură“ încă din octombrie anul trecut.

„Cu Centenarul se chinuie guvernele Ro­mâniei din 2015 încoace, iar MCIN derulează în prezent un program «de importanță națională» asupra căruia are un control limitat, care nu e bugetat clar și transparent, nu are proceduri, nu are o viziune clară, nu are responsabili de conținut, a trecut prin vreo patru variante organizaționale până acum, deși e foarte în buza demarării. E foarte politic și nu e ușor de gestionat“, a susținut tot atunci și criticul Iulia Popovici.

 


Fără specialiști independenți

„Tabloul general referitor la întreaga abordare a Centenarului cuprinde desființări de instituții (Departamentul Centenar de sub autoritatea Primului Ministru), înființarea altora peste noapte, fără nici o consultare cu societatea civilă (Fundația Centenar), lipsa de transparență în selectarea unor proiecte ce au primit bani pentru acțiuni desfășurate în 2017, în limitele ridicolei sume de 100.000 lei, formarea unui juriu după criterii necunoscute și rămas anonim“, se arată în Cartea neagră a guvernării PSD. 2017, anul pierdut pentru România, prezentată de către PNL.

Liberalii susțin că, în ciuda spectacolului organizat la Teatrul Național din București pe 26 noiembrie 2017, în cadrul căruia trebuia să fie anunțat programul de manifestări pentru 2018, nu se cunoaște nici în acest moment ce conține programul, care este finanțarea asigurată și cine a făcut selecția proiectelor propuse. „Lipsa de transparență a fost însoțită de neimplicarea unor specialiști independenți, a uniunilor de creație etc. în procesul de evaluare și de selecție. În condițiile în care ministrul Culturii anunțase imediat după preluarea mandatului prezentarea unui calendar național de activități pentru anul 2018 până la sfârșitul lunii noiembrie, iar angajamentul nu a fost respectat, ideea unei demisii ar fi fost un gest firesc și de bun simț“, se arată în documentul citat.

Liberalii deplâng situația în care se află astăzi Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), care cel mai pro­babil se va închide tocmai în Anul Centenar, și acesta pentru că nevoia unei consolidări se impune de urgență, în condițiile în care multe dintre exponatele legate de Marea Unire deja nu mai sunt accesibile.


Citește și: Salvarea individuală e simplă. Cum ne salvăm colectiv?

Paul Cotîrleț comemorează Centenarul Marii Uniri

Conducătorul Departamentului Identitate Națională – România Centenar, practic epicentrul tuturor manifestărilor prin care România marchează o sută de ani de la unirea din 1918, cu un buget de 32 de milioane de euro, are 29 de ani și a preluat funcția de secretar de stat în noiembrie 2017.

Paul Cotîrleț este fiul chirurgului Adrian Cotîrleț, managerul Spitalului de Urgență din Moinești, județul Bacău. Familia sa deține și singurul spital privat din zonă, potrivit Pressone. A absolvit secția Re­lații Internaționale și Studii Europene a Facultății de Istorie din Universitatea București și este doctor în istorie cu teza Politică, fotbal și diplomație în Peninsula Balcanică. 1896-1933.

A fost șef de cabinet al senatorului Niculae Bădălău (actualmente președinte executiv al PSD), iar în vara lui 2017 − fiindcă primarul din Moinești fusese ales senator − a candidat din partea PSD pentru primăria orașului său natal. A pierdut în fața candidatului ALDE.

„Pentru Departamentul pe care-l coordonez, Departamentul Iden­titate Națională, a contat legătura directă cu cele două evenimente de la început pe care le comemorăm. Adică, cu Marele Război și cu Unirea. Deci, proiectul trebuia să aibă o linie roșie, dacă-mi permiteți să spun așa, o legătură cu cele două evenimente. Odată ce acest prim lucru era îndeplinit, se trecea la următoarele. Contau partenerii, modul de implementare, suma de bani… Și aici am avut oarecare probleme, deoarece noi le-am solicitat foarte clar ca suma de bani să fie cât mai reală“, a explicat Paul Cotîrleț, într-un interviu pentru Pressone, despre cum se face selecția proiectelor pentru Centenar.


Analiză publicată, inițial, în revista Suplimentul de Cultură din 26 ianuarie 2018

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *